duminică, 24 iulie 2016

Pierdut soţie, s-o ţie cine vrea....

Suntem programaţi de societate să întemeiem familie. De parcă eşti un ratat dacă nu o faci, un paria. Nici femeia nu prea te ia în calcul dacă stă cu tine o perioadă şi nu mişti din urechi zâmbind ca bou' cu inelul de logodnă în mână. Adică, domnu', mulgi vaca un an, doi, da' până la urmă tre' s-o cumperi! Parol!
"Familia e celula de bază a societăţii" îţi intonează dom' primar la ceremonia civilă. Şi are mare dreptate! Celulă. Pedeapsă cu executare. Numai că spre deosebire de alea penale, aici semnezi singur, cu mânuţa ta. Motivele pentru care se întâmplă nenorocirea sunt diferite: ea visează la casă cu portiţă, la copilaşi adorabili, la rolul de mămicuţă, la planificarea viitorului familial. El, ăăă....nu prea ştie...probabil că se gândeşte la faptul că nu trebuie să mai bage vrăjeală ca să primească o bucată de kiz....mă rog, se înţelege, la faptul că ea o să stea cu el când o face burtă şi chelie şi că o să aibă menajeră fără comision.
Ţeapă! Inevitabil, cel puţin o chestie din asta NU o să se întâmple. Cel puţin pentru el. Or să apară copiii şi el o să treacă pe locul numarul de copii + 1, ca şi importanţă, nu mai vede kiz...mă rog, se înţelege, deloc şi i se reaminteşte zilnic să se ducă în paştele mă-sii la muncă, pentru că are familie de întreţinut. Vrea bere, nu, cumpărăm uniformă pentru cel mijlociu. Vrea grătar, nu, luăm cizmuliţe lu' aia mică. Vrea să se ducă la meci, nu, te duci la balet cu cea mare. În principiu, soţul devine un fel de sclav şi la servici şi acasă pentru că a vrut şi el ceva şi s-a ales cu altceva.
Şi pentru femeie e ţeapă, pentru că iubitul ei bărbat ori se scapă la băutură şi toacă banii din salariu, asta dacă are loc de muncă, ori îi scapă săptămânal câte o labă peste bot, ori o lasă baltă cu copiii şi se îmbârligă cu una mai tânără....etc.
În cazurile fericite, de parcă ar exista aşa ceva, el şi ea ajung la o situaţie de compromis care nu e nici cal şi nici cămilă, nici struţ şi nici găină. N-aş şti cum să-i spun, o formă de camaraderie, probabil. Prietenie nu e, căci cu prietenii te duci la băut, la fluierat de gagici, la concurs de băşini şi alte activităţi cultural-educative, chestii pe care nu poţi să le faci cu Doamna. Iubită sau amantă nu e, că o vezi goală decât dacă intri peste ea la duş, sex doar din greşeală, dacă se aliniază astrele, dacă dorm copiii şi soacra nu e acasă. Şi ăla e sex formal, nimic surprinzător, deja ai văzut filmul de 70 de milioane de ori, ai învăţat deja toate replicile, îţi vine să te prefaci mort ca la urs numai ca să nu mai vezi aceleaşi faze repetitive. Soluţii există să mai mişti la vale căruţa, gen nudişti, swingers sau alte rafinamente de astea dar sunt puţini care au stomac pentru aşa ceva.
Vela-daravela, adică per-total, căsnicia nu e ceea ce pare, e ceea ce rămâne. Adică nimic bun pentru cuplu.
Copiii sunt un subiect pentru inconştienţi. E ca la fotbal. Lumea vede jocul bun al echipei dar nu ştie câtă muncă se depune pentru asta la antrenamente. Dinainte de a se naşte, copilul devine job cu prezenţă 24/24, fără concediu, nici măcar medical. Mort-copt, eşti părinte. Programul tău se desfăşoară după necesităţile lui: cu cine îl laşi când ai treabă, du-l la şcoală, ia-l de la şcoală, du-l la medic, la dans, la tenis....etc. Mai pune la socoteală şi alte treburi casnice care trebuie făcute obligatoriu, plus jobul cu salariu şi atunci să-mi spui mie ce timp mai ai pentru propria persoană sau pentru cuplu. NIK. 
Deci ce ar putea să-ţi fie fosta iubită, actualmente soţie? Coleg de apartament. Coleg de tură. Partener de mers la nunţi şi botezuri. Schimbul 2 la şedinţele cu părinţii.
De ce credeţi că se ajunge la divorţ? La bătăi? La extra-conjugale? De prea mult bine? Ha. Vezi să nu.
Cei care încă n-au făcut pasul o să spună că aberez. Nu e cazul lor, ei se iubesc pâna la moarte. Papagali.
Ăia căsătoriţi vor fi în negare, nu e cazul lor, ei sunt fericiţi şi au o familie fericită. Ceea ce am descris eu este chiar o familie fericită, nu una cu probleme. Alea cu probleme sunt mai rele. Dar ei au înţeles în sinea lor că am dreptate, însă nu şi-ar recunoaşte reciproc acest lucru. Londra, vânt puternic, masca trebuie să reziste.
Există o categorie aparte, specială, pe care o ador: femeile care rămân însărcinate şi se decid să crească singure copilul că "o să-l iubească cât pentru doi şi o să muncească toată viaţa ei pentru el!" Sublim. Prostie şi inconştienţă cât casa poporului. În realitate, părinţii domnişoarei neutilizatoare de prezervativ vor deveni părinţii micuţului, care e nevinovat dar care va pleca în viaţă cu un mare handicap, indiferent de iubirea mamei inconştiente. E dureros dar ai făcut o greşeală, vizitează cu încredere o clinică şi fă copii când vei putea să le oferi toate condiţiile. El nu are nici o vină că eşti tu căzută în cap.

Ca amuzament ar fi bine ca acel certificat de căsătorie să aibă termen de valabilitate. Expiră pe 12,08,2016. Uahh! Ce divorţ, ce scandal? Nu mai sunt necesare.
"Fă, mi-ai mâncat viaţa, da' după 12 august te bag în kizda mă-tii, că şi aşa staţi bot în bot toată ziua şi vă văitaţi că nu-s bun de nimic! La gară, la 'mpins de vagoane!"
sau
- Iubi, vezi că tre' să mergem la primărie joi să ne reînnoim certificatul de căsătorie!
- Nu pot femeie să merg, că mă doare capu' şi sunt obosit, cam cum păţeşti tu de două luni încoace seara când vreau şi eu să dau la copcă! Mă mai gândesc să văd dacă-mi trece.
sau
- Ioane, din august semnez cu Vasile că devine şi el liber de contract, că ăla nu bea toţi banii ca tine şi e şi mai bun la pat, nu că aş stii....mda....aşa spune viitoarea fostă nevastă....da.

A? N-ar fi FUN? Să vezi atunci cum de pe locul numarul de copii + 1 ajungi direct în top ca importanţă! Şi dacă eşti iute la minte nu semnezi decât pe un an, maxim doi. Ia să vezi, o mai doare capu'?

Niciun comentariu: