joi, 16 aprilie 2015

Compunere de primăvară

Cum neam distrat la munte
compunere de Gigel Ventuză elev in clasa a III-a Z

 Introducere:

Natura e o chestie naturală unde mergem ca să scăpăm de poluarea de la oraș care cică nu face bine la ficați. De aceea tata a decis să facem o drumeție la munte ca să-i facă o bucurie lu' mama despre care el spune că „oricum îi place la boschet”. Probabil lu' mama nu-i place la soare, cu toate că şi el este natural.

Cuprins:

Dis-de-dimineaţă pe la prînz neam sculat fiecare ca să ne pregătim de o drumeţie la munte, sau măcar la dealul dinaintea muntelui, dacă iar i se strică maşina lu' tata. Mie mi-e frică de urs care, aşa cum se ştie, domiciliază montan, aşa că primul lucru pe care mi l-am pus în rucsac au fost chiloţii mei Tetra cu care am jucat fotbal toată vara trecută şi pe care mama a uitat să mi-i spele sau a vrut să-i spele dar n-a avut curaj să se apropie de ei.
Eu ştiu sigur că o să fiu în siguranţă, că dacă simte ursu' mirosu' lu' Tetra, îşi ia ursoaica şi puii şi cere azil într-o pădure din Canada. Dacă totuşi vine ursu' dar are gripă şi are nasu-nfundat, am luat şi un borcănel de miere ca s-o ung pe soru-mea. Just in case!


Tata a pregătit cortul cel vechi care e format din trei pereţi şi restul găuri şi ne-a spus că nu trebuie să ne facem probleme de frig că ne ia sacii de dormit a lu' mamaia, în care ne-a culcat pe mine şi pe frate-miu anu' trecut.
Tata e glumeţ, că ăia nu sînt saci de dormit, sînt două plăpumi vechi de-a lu' bunica în care tata ne înfăşoară ca pe clătită şi ne leagă cu sfoară de nu putem respira. Anu' trecut am plîns şi l-am întrebat "ce-o să zică ursu' dacă ne găseşte aşa?" şi el ne-a liniştit că ursu' o să zică : "Io-te bă, shaorma!" adică nu trebuie să facem nimic. Mama l-a certat pe tata că de ce trebuie să ne lege aşa afară şi tata i-a zis că la noapte vrea să tragă la rame fără să fie deranjat ceea ce pe mine m-a nedumerit, că noi nu avem barcă.
După ce am băgat în portbagaj cortu', două genţi, pe bunica şi rucsacul meu, am plecat voioşi la drum. L-am întrebat pe tata dacă mai ştie traseul şi mi-a zis că nu-i nevoie, că ştie mama, "că doar a fost traseistă pînă la 30 de ani ca şi mă-sa" şi eu m-am mai liniştit cînd am aflat că avem în maşină doi specialişti în drumeţii.
Io am adormit, mama a făcut pipi în pădure, tata a făcut pană, bunica a făcut preinfarct dar şi-a revenit, soru-mea a făcut pipi pe frate-miu iar soarele a făcut bine să dispară şi s-a pus pe ploaie.
Am ajuns într-o poieniţă la munte dar nu mi-a plăcut că era numai mizerie. Nici lu' mama cre' că nu-i plăceau boscheţii de aici că erau plini de hîrtie igienică trasată cu linii maro.
Măcar m-am liniştit cu ursu', că la 30 de metri de noi erau patru bărbaţi tineri cu un cort imens care veniseră la vînătoare şi am ajuns la concluzia că, dacă aş fi urs, i-aş hali pe ăia care îmi împuşcă cina, nu pe un prăpădit de 30 de kile cu Tetra în dotare. 
Tata n-a putut să facă focu' că erau lemnele ude aşa că am mîncat pateu cu pîine spre deosebire de el care a tras pe gît o sticlă de ţuică şi a adormit cu folia de la cort în cap. Pentru că a venit noaptea, noi copiii, ne-am culcat în maşină liniştiţi, mai ales că animalele sălbatice habar n-au cum se deschide uşa la Dacie.
Dimineaţă m-am trezit primul şi am ieşit la soare ca să mă usuc de pişatul lu' soră-mea, fără să nu mă minunez înainte cum poate un copil aşa de mic să producă aşa de mult pişat.
Mama venea veselă dinspre tabăra vînătorilor şi mi-a zis că a fost toată noaptea la băieţi la un rotisor.


Eu am oftat mulţumit că măcar mama a apucat să bage ceva bun în gură, nu ca noi, pateu cu pîine. După ce s-a trezit tata şi i-am dat prelata la o parte am văzut că i se dublase jumate de cap şi avea un şarpe care dormea în buzunarul de la piept.

Încheiere:
După ce unul din vînători l-a dus pe tata la spital, mama şi-a adus aminte să o scoată pe bunica din portbagaj ca să stea cu noi, şi ea a plecat că era ocupată la cortul vînătorilor să înveţe mai bine cum se pregăteşte vînatul la rotisor.
Mie nu mi-a plăcut la munte şi mai bine aş fi vrut să facem o compunere despre cum au stins pompierii focul de pe versantul muntelui după ce frate-miu a insistat că, dacă afară plouă, cel mai bine e să facem focul la scuteală, în maşina lu' tata.

Niciun comentariu: